Cetatea Bathory

Cetatea Bathory, declarată în prezent monument istoric, există din anul 1532, fiind reședința familiei nobiliare a Bathorestilor. Istoria medievală a Șimleului fiind strâns legată de familia Bathory, familie princiară, care a jucat roluri importante în istoria transilvăneană. Cetatea Șimleu intră în posesia familiei mai sus amintite în urma căsătoriei lui Bathory Laszlo cu Medgyesaljai Anna în anul 1531, devenind reședința Principilor ardeleni din familia Bathory. Așezate în centrul orașului Șimleu Silvaniei ruinele cetății medievale Bathory (secolul XVI), constituie o prezență a arhitecturii renascentiste din Transilvania. Ansamblul reprezintă de fapt un castel rezidențial și este alcătuit din două incinte fortificate, construite în două etape. Se mai pot intrezări și două turnuri, un bastion, o poartă de intrare și o parte din zidurile de apărare. Acest castel cetate, reședința familiei nobiliare Bathory și centrul unui întins domeniu feudal cuprindea 50 de localități, din care 2 erau târguri: Șimleu Silvaniei și Crasna și 48 erau sate, din care 37 erau românești, iar 11 erau maghiare. În 1594, cetatea a fost preluată de Fisc. În timpul domniei lui Bathory Andras, castelul a fost locuit de Bathory Istvan și de familia lui. Fiica lor , Zsofia, a devenit în 1658 soția voievodului Rakoczi Gyorgy al II-lea și astfel proprietatea a fost luată în stăpânire de familia Rakoczi. După doi ani, însă, edificiul a fost teatru de război în timpul cotropirilor de otomani (fiind distrus de turci și tătari). Ramășițele s-au degradat treptat, procesul fiind accelerat și de războiul dintre curuți și lobonți. La începutul secolului XVIII întregul ansamblu a fost incendiat din ordinul lui Francisc Rakoczi al II-lea, degradarea monumentului continuând apoi neîntrerupt. De-a lungul vremii, cetatea și orașul au suferit numeroase atacuri, dintre care cele mai pustiitoare au fost cele din 1594 și 1668. Ultimul atac a marcat și începutul declinului cetății care în 1774 ajunge în proprietatea orașului. Din cetate s-au păstrat așadar, zidurile din piatra de 2 m grosime, de formă ovală. Se presupune că interiorul acesteia a fost proiectat sub forma unui turn. În partea nordică a fortificației s-au păstrat poarta exterioară și o secțiune de zid alipit de această poartă. În sud se mai află în picioare două turnuri cilindrice și două bastioane pătrate. Cercetările clădirii relevă faptul că fortificația era o clădire dreptunghiulară cu patru aripi, prevazută la colțuri, cu trei turnuri rotunde, iar al patrulea pătrat. Castelul era înconjurat cu un zid cu patru bastioane de tip italian, iar în exterior era înconjurat de un sanț. Deasupra intrării principale ancadramentele ferestrelor erau decorate cu motive zimțate, iar deasupra lor se aflau orificii de tragere. Palatul din interior era construit cu două etaje; nivelul superior adăpostea camerele oficiale, printre care sufrageria, iar la parter se aflau bucătăria și depozitele. Construcția exterioară era prevăzută cu trei etaje, la etajul întâi regăsindu-se ferestre în stil renascentist, deasupra cărora se aflau ambrazuri de forma unui dreptunghi întors. Poarta principală era semicirculară și la nivelul ei, deasupra blazonului lui Bathory și Bebek, se aflau monograma lui Bathory Istvan și inscripția anului 1592. Cel mai important membru al familiei Bathory, al cărui destin se leagă de cetatea de la Șimleu Silvaniei este Stefan Bathory, principe al Transilvaniei și unul din cei mai importanți regi ai Poloniei, dar și un personal istoric de care se leagă una din legendele locului. Stefan Bathory e născut la Șimleu Silvaniei. De numele său se leagă realizarea fazei renascentiste a castelului, centrul orașului și biserica romano-catolică. În biserică, pe timpanul portalului gotic de la intrarea principală se găsește de altfel o inscripție care arată că regele Poloniei s-a născut în acest oraș. El a fost Principe al Transilvaniei și apoi rege al Poloniei. La polonezi Stefan Bathory are un cult imens, fiind un rege important. Originar din Șimleu Silvaniei, arheologul Csok Zsolt menționează o legendă legată de blazonul familiei fostului rege al Poloniei. “Conform unei legende locale, cei trei dinți din blazonul familiei Bathory se explică prin faptul că Stefan a ucis în tinerețe un balaur care locuia într-o peștera situată într-unul din versanții dealului Popos, de pe malul stâng al Crasnei, deasupra orașului. Stefan a umplut mai multe blăni de oaie cu var nestins, balaurul a mâncat respectivele oi, după care a coborat la Crasna să bea apă. În momentul în care a băut, varul a început să se stingă în el și a ucis bestia. Principele i-a scos trei dinți, ce au ajuns pe blazonul familiei”, povestește Csok Zsolt. 800px-cetatea_bathory_simleu-silvaniei_3-550x400 477232_406319706066447_662147742_o-550x400 img_6873-550x400 img_6875-550x400 sursa: http://cniptsimleu.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *